Extras din Conferinta Maestrului Omraam Aivanhov, Paris, 1938
“Fiinţa umană se află fără încetare în legătură cu fiinţele care se află deasupra ei, cât şi cu acelea situate sub ea. În natură există o ierarhie vie, datorită ei noi urcăm, datorită legăturii ce ne uneşte cu toate fiinţele superioare, dar tot prin ea sunt legaţi de toate fiinţele care se află sub noi, până la plante şi pietre. Această legătură, ce îl uneşte pe om cu animalele, cu plantele şi pietrele, este foarte puternică.
La fel se întâmplă şi cu animalele. Natura este un organism şi omorând animalele este ca şi cum am atinge anumite glande ale acestui organism, în acel moment funcţiile se modifică şi după o vreme izbucneşte războiul la oameni. De ce ? Fiindcă am masacrat milioane de animale pentru a ne hrăni cu ele, fără să ştim că ele erau legate de oameni şi că oamenii trebuie deci să moară împreună cu ele. Omorând animalele îi omorâm, de fapt, şi pe oameni. Veţi spune că este din ignoranţă. Da, este posibil, dar de ce oamenii sunt ignoranţi şi doresc să rămână nişte ignoranţi ? Toţi afirmă că pacea trebuie, în sfârşit, instaurată în lume, că nu trebuie să existe războaie… Războiul va dura însă atât timp cât vom continua să omorâm animalele, fiindcă distrugând regnul animal, vom distruge, deopotrivă, regnul uman.
Ce cunoaştem despre realitatea ideilor, despre rolul şi puterea lor ? Nu mare lucru. Uneori spuneţi: “Mi-a venit astăzi o idee minunată !”. În realitate, această idee este o fiinţă spirituală care v-a vizitat . Nu este numai un gând, ci o entitate vie care v-a străbătut fiinţa şi în loc să o păstraţi cu grijă, vă spuneţi: “Ce vor crede soţia, copiii, prietenii mei, dacă păstrez şi hrănesc această idee ?”. Influenţaţi astfel de opinia altora lăsaţi să pătrundă îndoiala, indecizia şi eroarea în voi, alungând acea fiinţă luminoasă care a venit să vă viziteze şi slăbiţi fiindcă aceste gânduri şi sentimente negative vă aruncă în sânge nişte substanţe ce vă contractă şi vă limitează. Dragii mei, de acum înainte, atunci când vă vizitează o idee luminoasă curăţaţi şi purificaţi totul pentru ca ea să locuiască în voi şi să devină ca un arbore care va da nişte roade minunate.
Unii vor spune că au multe idei, dar dacă sunt numai nişte idei pentru a câştiga bani, a obţine nişte puteri, a seduce femeile etc., aceste idei nu folosesc la nimic. Mulţi omoară ideile care nu vorbesc despre bani, bunuri materiale şi apoi nu înţeleg de ce inima şi creierul lor sunt goale, voinţa le este anihilată. Această stare provine din obişnuinţa ce şi-au format-o de a alunga, de fiecare dată, ideile luminoase şi divine ce au venit să îi viziteze… Trebuie să ştiţi că lumea invizibilă ne trimite fără încetare nişte unde luminoase, nişte influenţe spirituale. Dacă ştiţi să vă deschideţi pentru a le primi…, dar şi a le planta în voi ca pe nişte seminţe într-o grădină, veţi vedea mai târziu întreaga lume venind să se plimbe în acea grădină pentru a se hrăni acolo cu fructele coapte.
Fiecare om este legat de milioane de fiinţe superioare şi inferioare lui. Dacă gândurile, sentimentele şi faptele sale sunt cinstite şi curate, el ajută animalele, plantele, pietrele, deoarece fiecare stare, ce este pe cale să o traiască, se transmite la tot ce se află sub el. Dar cum este legat, în acelaşi timp, şi de fiinţele superioare, primeşte de la acestea nişte forţe benefice ce se revarsă în el prin acest lanţ viu şi neîntrerupt. Înţelepciunea, lumina, iubirea Îngerilor şi a Arhanghelilor ajunge la noi prin intermediul Iniţiaţilor şi a Marilor Maeştri. Aceşti curenţi divini nu rămân însă în noi, ei ne străbat şi coboară până la fiinţele situate sub noi şi legate de noi, până la vegetale, până la pietre apoi, datorită unui alt curent de circulaţie, aceste energii urcă de la mineral până la regnurile superioare ale naturii. Dacă vă legaţi, în mod conştient, de acest lanţ viu ai fiinţelor, sunteţi cuprinşi de bucuria, pacea şi liniştea pe care Iniţiaţii o poartă în ei.
Iată pericolul pentru oamenii care vor să fie independenţi, care îşi închipuie că rămânând separaţi, izolaţi, vor putea dirija totul în lume: ei se rup de lanţul viu al fiinţelor, nu mai au posibilitatea să extragă de aici nişte energii şi vor fi copleşiţi de dificultăţi. De unde vor mai primi ei elanul, inspiraţia, înţelepciunea, forţele necesare pentru viaţa zilnică ? Veţi spune că le vor găsi în ei înşişi… Da, poate pentru o lună, un an, dar îşi vor epuiza repede rezervele. Orgoliul, înfumurarea, voinţa lor de independenţă îi împing să taie această legătură ce îi uneşte cu fiinţele superioare şi nu mai sunt alimentaţi. Chiar dacă au început cu nişte proiecte vaste, ei trebuie să-şi înceteze lucrările fiindcă este imposibil să realizezi ceva măreţ dacă nu rămâi legat de lanţul viu al creaturilor. Este exact ca în cazul lămpii care este un simplu conducător şi nu poate lumina dacă nu este branşată la centrala electrică ce îi trimite curentul.
În realitate, fie că vrem sau nu, noi suntem legaţi, branşaţi, dar trebuie să stabilim mereu, în mod conştient, această legătură cu fiinţele superioare pentru ca să circule în noi un curent viu. Cel care se opune creării acestei legături îşi pierde, mai devreme sau mai târziu, lumina, forţa şi tot ce mai posedă. Omul poate fi puternic, poate face nişte minuni, dar el nu trebuie să uite că este un conducător al energiilor divine din înalt. El trebuie să-şi spună: “Înţelepciunea divină acţionează în mine… Lumea divină se manifestă prin mine…”, altminteri va pierde totul. Chiar dacă un om a fost un Iniţiat în trecut, dacă îşi închipuie că el singur este cauza faptelor sale şi că totul depinde numai de voinţa sa, el va pierde totul.
Fraternitatea trebuie să existe printre oameni, deoarece ea există deja în univers şi trebuie să trăim după legile universului. Această fraternitate, care există în univers, poartă numele de Fraternitatea Albă Universală, iar Iniţiaţii şi Marii Maeştri aparţin acestei Fraternităţi. Toţi lucrează împreună ca albinele într-un stup şi pregătesc hrana pentru Domnul… Dacă acum oamenii se simt cu toţi separaţi unii de alţii, izolaţi, nefericiţi, este pentru că lanţul care îi leagă de Marii Maeştri a fost tăiat. Să ştiţi că într-o astfel de situaţie este imposibil să-ţi găseşti Maestrul. Maestrul este o za din marele lanţ al ierarhiei şi nimeni nu-şi poate descoperi Maestrul dacă a rupt legăturile cu această ierarhie. Chiar dacă se povesteşte că se pot întâlni mulţi Maeştri în America, în Europa sau în Asia, aceştia sunt numai nişte Maestri în exterior, nu se trăieşte încă în prezenţa interioară a unui Maestru.
Dacă un Maestru trăieşte în interiorul nostru, care este dovada că ne vorbeşte cu adevarat ? Toată lumea poate povesti că ascultă vocea Maestrului în interior, dar aceasta nu poate fi adevărat pentru om decât în trei condiţii: mai întâi, să înceapă să distingă limpede calea de urmat şi nu se va mai ciocni de obstacole; apoi, să înceapă să iubească toate creaturile şi va simţi în inima sa adevărata dilatare ce îl determină să mulţumească Domnului în fiecare clipă; în sfârşit, voinţa sa se simte din ce în ce mai liberă şi capabilă să înfăptuiască fără piedici tot ce este nobil şi bun. Dacă o fiinţă îndeplineşte aceste trei condiţii, nu mai contează dacă a întâlnit sau nu un Maestru fizic. În realitate, ea l-a întâlnit, Maestrul a venit, îi dă nişte sfaturi şi o eliberează.
Ce legatură există între noi şi fiinţele superioare ? Când avem de făcut un drum lung ne simţim mai puţin izolaţi şi mai încrezători dacă suntem însoţiţi de nişte prieteni care ne susţin şi ne recreează cu prezenţa lor. Suntem liniştiţi gândindu-ne că şi alţii se află pe acelaşi drum şi se confruntă cu aceleaşi dificultăţi. La fel, într-o Fraternitate simţi cum îţi creşte credinţa, lumina şi forţa, eşti susţinut, primeşti ajutor, protecţie… Ce se întâmplă însă între noi şi fiinţele inferioare ? Datorită lor, vom avea, într-o bună zi, foarte mulţi prieteni.
Veţi simţi în curând toate binefacerile ce le va atrage prezenţa unei Fraternităţi aici ! Vă veţi simţi toţi mai fericiţi şi mai puternici. Va fi ca un lanţ magnetic în lungul căruia va curge apa vie ce va hrăni toate fiinţele. Necazurile, tristeţile, suferinţele noastre vin din faptul că ne-am rupt de acest lanţ viu. De aceea, de acum înainte, să ne gândim, cel puţin câteva minute pe zi, la acest lanţ şi vom intra astfel în vibraţiile armonioase ale Fraternităţii Albe Universale. În acea clipă, tot ceea ce Iniţiaţii trăiesc, libertatea, încântarea şi extazul, tot ceea ce ei posedă ca tezaur şi pietre preţioase, ne va fi transmis, fiindcă Iniţiaţii şi Marii Maeştri nu-şi păstrează comorile pentru ei înşişi, ei le trimit imediat altor fiinţe, iar dacă nu le primim, înseamnă că nu suntem legaţi de lanţ sau nu suntem pregătiţi să le primim.
Cel care se leagă de lanţul Fraternităţii Albe Universale primeşte, în fiecare dimineaţă, când se trezeşte, un cadou preţios. El îl deschide şi găseşte hrană şi sfaturi pentru ziua în curs. El se scoală, pleacă la lucru, simte că totul îi merge bine, fiindcă a primit nişte ajutoare. Cel care nu primeşte nimic se simte trist, dar este greşeala sa. Dacă nu găseşte nimic la trezire, înseamnă că nu mai este abonat la “ziarul zilnic” al lumii invizibile care conţine nişte avertismente, nişte încurajări. Dacă vreţi să cunoaşteţi fericirea, bucuria, lumina, trebuie să vă abonaţi la acest ziar, pentru aceasta trebuie însă să începeţi prin a oferi voi înşivă ceva. Desigur, este greu de acceptat, nu-i aşa ? Imediat ce trebuie să dea, să plătească, toată lumea fuge. Toţi se grăbesc să primească, dar ca să plătească… ah, nu, este imposibil ! Trebuie să ştiţi că în lumea invizibilă lucrurile se petrec ca pe pământ, singura diferenţă este că nu trebuie să plătim cu bani, ci prin gânduri de încredere, de răbdare, de umilinţă, de iubire, de speranţă.
Trebuie să ne oferim întreaga atenţie, întreaga iubire, întreaga voinţă Maestrului Marii Fraternităţi Albe Universale, pentru a ne trimite ajutor, iar acest ajutor va veni întotdeauna la adresa exactă. Dar atât timp cât nu dăm nimic, nu vom primi nimic, fiindcă pentru a primi trebuie să dăm, iar dacă dăm mai mult, vom primi mai mult. Dacă doriţi să obţineţi totul fără nici un efort, fără să aveţi nişte gânduri luminoase şi o iubire dezinteresată, nu veţi fi niciodată satisfăcuţi, chiar dacă posedaţi toate bunurile materiale, nu veţi cunoaşte niciodată sensul vieţii procedând astfel, nu veţi avea niciodată nici fericirea, nici lumina, nici libertatea, deci nici o mulţumire.
Atunci când vă vorbesc despre a dărui, înţeleg prin aceasta şi a mulţumi. Da, fiindcă Cerul şi fiinţele lumii divine nu încetează să vă dăruiască şi voi nici măcar nu le mulţumiţi… În orice caz, să nu vă gândiţi că puteţi obţine mare lucru fără a înfăptui o lucrare vastă. Mulţi fac calcule în mod inconştient, caută căi rapide pentru a obţine rezultate importante fără eforturi şi încearcă să înşele, mai degrabă, decât să accepte o sarcină dificilă. Din păcate, toate aceste calcule eşuează în faţa realităţii lucrurilor, pentru că fiinţele superioare le spun că metoda lor este complet ineficientă. În lumea invizibilă găsim tot ce există pe pământ, există magazine în care comercianţii sunt foarte amabili, vă dau totul, dar apoi întind mâna şi dacă răspundeţi, pretinzând că este gratuit, ei vor lua totul înapoi… Evident, este un fel de a spune, fiindcă, în realitate, nu lumea invizibilă este construită asemenea lumii vizibile, ci, din contră, lumea vizibilă este construită după legile invizibile, iar aceste legi se regăsesc în toate planurile şi în toate domeniile.
Cu cât veţi dărui iubire celorlalţi, cu atât mai mult veţi primi şi voi. Uneori, chiar veţi primi atât de multă încât abia o veţi putea suporta. Faceţi eforturi, lucraţi pentru a-i ajuta, a-i elibera pe alţii, pentru ca lumea invizibilă să vă elibereze pe voi înşivă şi să vă dea forţele ce vă vor permite să vă ridicaţi până la vârf. Drumul este foarte lung şi foarte dificil, nu vă amăgiţi. Aceia care pretind că pot ajunge imediat în vârf, într-o lună, în trei luni, se înşeală şi îi înşeală şi pe ceilalţi. Este imposibil. Pentru a fi capabil să îi instruim pe alţii, să devenim un Maestru, trebuie să studiem, să exersăm mult timp, să facem nenumărate experienţe. Acela care nu este deja pregătit trebuie să aştepte secole, înainte de a-i putea instrui pe alţii. Veţi spune: “Dar ne cereţi să îi ajutăm pe alţii, să îi eliberăm… vă contraziceţi !”. Nu, oricare ar fi nivelul la care aţi ajuns, îi puteţi învăţa pe alţii ceea ce ştiţi deja. Ceea ce nu trebuie să faceţi niciodată, este de a-i învăţa ce nu ştiţi voi înşivă şi nu sunteţi deocamdată capabili să realizaţi. Doi orbi care doresc să se dirijeze reciproc, cad în prăpastie. Am observat aceasta de mai multe ori.
Eu nu pretind că sunt un Maestru, deocamdată vă învăţ ceea ce am auzit de la Maestrul meu şi am verificat eu însumi timp de douăzeci de ani alături de el. Ceea ce nu am verificat, încă, nu vă spun (Această conferinţă a fost ţinută în 1938. Maestrul Omraam Mikhael Aivanhov a refuzat întotdeuna să se lase numit Maestru. Numai la întoarcerea sa din India, în 1960, în faţa insistenţei discipolilor săi, a acceptat în final – Nota editorului). Este întotdeauna posibil să ajuţi, să luminezi şi să îi iubeşti pe ceilalţi, dar la nivelul propriu, iar pentru aceasta nu este necesar să aştepţi secole. Dacă aştepţi atât toată lumea va avea timp să moară înainte de a te decide să devii folositor. Nu putem să îi privim pe ceilalţi căzând în infern şi spunând: “Scuzaţi-mă, dar înainte de a vă veni în ajutor, trebuie să aştept câteva secole pentru a fi cu adevărat pregătit”. Acest limbaj este cel al unui leneş. Cât despre aceia care se gândesc că în câteva luni vor trece toate gradele Iniţierii şi vor transforma lumea, ei sunt nişte înfumuraţi. Nu trebuie să îi urmaţi nici pe unii, nici pe alţii.
Pregătiţi legătura care trebuie să ne unească de Fraternitatea Albă Universală. Contează prea puţin că această Fraternitate există în planul fizic şi că aceia care îi aparţin se reunesc des, deoarece în lumea invizibilă Fraternitatea Albă Universală există de milenii şi de ea trebuie să fim legaţi. Este foarte grav pentru noi să fim rupţi de Fraternitatea Albă Universală fiindcă nu vom mai primi curentul forţelor pure şi luminoase, iar când aceşti curenţi nu mai coboară, fiinţele inferioare încep să ne invadeze şi produc în noi tot felul de fermentaţii şi mirosuri de nesuportat. Da, acest lucru trebuie bine înţeles ! Dacă ne închidem în faţa curenţilor care vin din înalt, permitem stagnarea multor materii care vin de jos şi ne otrăvesc. Toată nefericirea noastră se datorează prezenţei fiinţelor inferioare care ne locuiesc, pentru că nici un curent nu mai coboară zilnic în noi să le alunge. Când ne simţim invadaţi de nişte fiinţe care ne răvăşesc grădinile interioare, ne fură comorile, ne sting lămpile, este pentru că nu am ştiut să ne legăm de curenţii Fraternităţii Albe Universale, apoi ne plângem: “Nu ştiu ce se întâmplă în mine… mă simt nefericit, tulburat, hărţuit…” şi pentru a ieşi din această stare trebuie să mergeţi la medic, încercăm să ne distrăm, dar nu este nimic de făcut…, este pentru că nişte fiinţe inferioare au pătruns în noi.
Pentru a scăpa de ele, nu există alt mijloc decât să intrăm în legătură cu fiinţele lumii sublime, să ne deschidem inima, intelectul, sufletul, spiritul, pentru ca binecuvântările din înalt să coboare în noi, să ne purificăm, să ne hrănească şi să ne salveze de entităţile răufăcătoare. Când curentul, care vine din înalt, este foarte puternic, creaturile inferioare nu pot înainta împotriva lui, ele sunt alungate. Dacă aceste creaturi reuşesc să se instaleze în noi, înseamnă că în realitate curentul care vine din înalt nu este suficient de puternic: ne-am arătat orgolioşi, temători, anarhici, nu am vrut să ne legăm de curenţii Fraternităţii Albe Universale, numită şi Loja Albă şi al cărui cap este Hristos.
Eu nu mă grăbesc să ofer Fraternităţii o existenţă materială, fiindcă înainte de a exista, material, Fraternitatea trebuie să existe, mai întâi, în sufletele şi spiritele noastre, numai aşa se va realiza, neaparat, într-o bună, zi în planul fizic. O adevărată Fraternitate nu se poate forma decât prin elanul spontan al sufletelor şi spiritelor care se unesc. De aceea eu nu ţin să vă reuniţi imediat. Aştept clipa în care îmi veţi exprima voi, în mod spontan, dorinţa de a învăţa mai mult, de a cânta şi a face exerciţii împreună. Totul trebuie pregătit încet. Trebuie să începem prin a crea un lanţ viu. Vreau să înţelegeţi de ce veniţi aici, că nu veniţi pentru mine sau pentru alţii, ci pentru voi înşivă, fiindcă aveţi certitudinea că veţi primi aici nişte bogaţii spirituale.
Cu cât daţi, cu atât mai mult primiţi. Să nu veniţi pentru mine, pentru că eu nu am nevoie de voi, iar dacă am nevoie de voi, este numai pentru a vă da. Să nu fiţi jigniţi de aceste cuvinte, eu vă iubesc, dar vreau să vă fac să înţelegeţi cât ne înşelăm când ne sacrificăm Eul Superior, adică legătura cu Cerul şi fiinţele din înalt, în schimbul părerii unor persoane obişnuite. În acea clipă pierdem Împărăţia lui Dumnezeu, tăiem legătura cu Fraternitatea Albă Universală. Cât despre mine, eu doresc să vă satisfac numai sufletul, spiritul, refuz să satisfac vreun alt lucru în voi.
Reţineţi, că mai presus de toate este să menţinem legătura cu marile fiinţe, pentru ca acest curent, care vine din înalt, să ne străbată, să ne purifice, să ne ilumineze. Teama, egoismul, orgoliul, neîncrederea, pasiunile, taie acest lanţ ce ne leagă de lumea superioară şi deschid uşa în noi tuturor creaturilor malefice de care nimeni nu ne poate salva. Numai iubirea, înţelepciunea şi adevărul ne pot elibera de sufletele inferioare.
Secretul vieţii se găseşte în mulţumire, în umilinţe, în rugăciune, în legătura cu marile fiinţe. Desigur, aceasta nu interesează mulţi oameni, ei sunt ocupaţi cu probleme ce le consideră mai importante. Dacă li se vorbeşte despre iubire, ei spun că au auzit vorbindu-se de mii de ori. Dacă li se vorbeşte despre umilinţă, ei pretind că este sinonimul mediocrităţii, al neînsemnătăţii, al slăbiciunii, iar preoţii şi pastorii au predicat prea mult în acest sens. Este posibil, dar ei nu-şi dau seama că tot ce au auzit a rămas la nivel teoretic, o cunoaştere intelectuală pe care nu au încercat niciodată să o trăiască în nici un fel. Ceea ce este nou în Învăţământul nostru nu este filozofia, fiindcă marile adevăruri ce le prezintă sunt deja de mii de ani. Noutatea constă în metodele ce le preconizează, metode adaptate epocii noastre şi care trebuie să contribuie la dezvoltarea tuturor calităţilor divine din om.
Asupra acestui aspect al noutăţii Învăţământului nostru, trebuie să mă explic mai clar. În trecut, toate învăţăturile filozofice şi spirituale vizau dezvoltarea personală a individului. Posibilităţile de a comunica, a calători, a difuza ideile erau limitate şi toţi cei care doreau să se instruiască, să se dezvolte spiritual şi să lucreze pentru binele tuturor, erau izolaţi. Acum, prin perfecţionarea mijloacelor de transport şi a informaţiei (avion, telefon, radio, televizor), condiţiile s-au schimbat, posibilităţile de realizare a Fraternităţii Universale există, distanţele au dispărut, oamenii pot comunica între ei propagându-şi ideile în întreaga lume. Din nefericire, ceea ce nu s-a schimbat este spiritul individualist, egoist, separatist. Fraternitatea nu este înţeleasă, nici realizată interior, nu numai de oamenii politici, dar nici de învăţăturile religioase şi spirituale. Există peste tot divizări, bariere, ostilităţi şi războaie.
Învăţământul Fraternităţii Albe Universale nu aduce o nouă ştiinţă sau o nouă filozofie, ci numai un scop, o tendinţă, un ideal de colectivitate, de universalitate: toţi oamenii sunt fraţi şi surori, fii şi fiice ale aceluiaşi Tată şi aceleiaşi Mame celeşti şi trebuie să fie uniţi precum celulele unui organism care lucrează toate în armonie pentru sănătatea acelui organism. Iată ce aduce nou Învăţământul nostru în lume” (Nota autorului – octombrie 1972).
Aplicând acest Învăţământ descoperim sensul vieţii.
Mulţi oameni cred că ştiu ce înseamnă sensul vieţii rămânând slabi, dezorientaţi, neliniştiţi… Ei nu înţeleg că adevărata cunoaştere este imcompati-bilă cu slăbiciunile, cu necazurile, cu neliniştile. A fi savant şi a acţiona ca un ignorant li se pare normal. Cel care cunoaşte cu adevărat sensul vieţii nu poate fi nefericit, exceptând necazurile altora, iar bucuria sa interioară se îndreaptă spre ei şi el pe umerii săi povara lor. Adevăraţii Iniţiaţi nu suferă niciodată pentru nişte motive personale, ei suferă pentru alţii. Cel care crede că poate cunoaşte sensul vieţii şi se simte totuşi nefericit, descurajat, deprimat, dezgustat, se înşeală, în realitate el nu ştie nimic sau posedă o cunoaştere incompletă şi teoretică.
Înţelegerea sensului vieţii este o senzaţie interioară intradusctibilă, inexprimabilă. Oamenii rămân în interiorul sensului vieţii fiindcă nu aplică marile adevăruri în existenţa lor.
Acum, când ştiţi că există această ierarhie vie a fiinţelor legaţi-vă de ea, prin gândurile, sentimentele şi faptele voastre. Legaţi-vă de lanţul viu al Fraternităţii Albe Universale şi, de la un nivel la altul, veţi ajunge, într-o bună zi, până în vârf.
Fie ca lumina şi pacea să vă însoţească !
Filed under: ghizi spirituali, mesaje, spiritualitate Tagged: conferinte spirituale, constientizare, credinta, Omraam Aivanhov 
